Ziua a treia de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă sub denumirea de Marțea Albă sau Marțea Luminiată, este marcată de o serie de obiceiuri și interdicții care reflectă respectul față de această sărbătoare importantă, evidențiată în calendarul bisericesc cu Crucea Roșie.
În această zi sfântă, credincioșii respectă reguli stricte: nu se spală, nu se calcă și nu se lucrează pământul, pentru a păstra caracterul sacru al momentului. De asemenea, se recomandă consumul de brânză, iar conform credințelor populare, evitarea băii este considerată necesară pentru a preveni albirea prematură a părului.
Tradițiile variază în funcție de regiune. În multe zone ale țării, se oferă pomană constând în pască și vin roșu, gest care exprimă generozitatea și comuniunea în cadrul comunităților. Femeile aduc pomană din pasca rămasă după masa de Paște, însoțită de vin roșu, pentru a împărtăși bucuria Învierii.
În unele regiuni, în special în Moldova, se păstrează obiceiul ca finii să ofere nașilor și cumetriilor nu doar pască, ci și colaci, iar vizitele făcute în prima zi de Paște sunt întoarse în ziua de Marțea Albă. Această practică subliniază legăturile sociale și spirituale dintre membrii comunității.
Marțea Albă este, de asemenea, o zi nelucrătoare, conform tradițiilor ortodoxe, iar în Săptămâna Luminată, credincioșii continuă să sărbătorească Învierea prin vizite reciproce în comunități, păstrând astfel vie memoria și spiritul acestei sărbători fundamentale.
DISTRIBUIE PE:Disclaimer: Site-ul nostru este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.
