Arhive categorie: ROMANIA

Ce spune o mama pentru fiica ei de 15 ani: „Peste 3 ani te pot alunga de acasă.”

O femeie din România, pe nume Ana Tismăneanu, i-a scris fiicei sale de 15 ani o scrisoare dură, dar corectă.

Noi credem că această scrisoare este minunată. Citește-o în întregime!

1. Peste 3 ani te pot alunga de acasă. Sună groaznic, nu-i așa? La 18 ani vei avea doar două opțiuni: fie intri la universitate, fie îți cauți un serviciu.

Dacă intri la universitate, o să-ți dau bani. Însă doar atâția cât să nu mori de foame și să nu umbli în haine rupte. În rest, te descurci singură.

Dacă alegi serviciul – eu nu îți voi da nici un ban. Ai 3 ani la dispoziție ca să decizi. Apropo, peste 3 ani mă voi muta cu traiul în camera ta. În fosta ta cameră.

2. Pentru vârsta ta ești foarte frumoasă. Vezi să nu se folosească nimeni de această frumusețe. Dacă ești frumoasă, nu fi și proasta băieților. Însă tu decizi ce faci cu corpul tău.

3. Eu nu îți sunt exemplu. Nu este nevoie să îți placă ceea ce îmi place mie. Poți să nu ții cont de autoritatea mea. Însă fii gata să răspunzi pentru asta.

4. Ești liberă. Nu aștept nimic de la tine. Poți mătura străzile sau poți fi om de afaceri, asta este alegerea ta. Dar nu uita să recitești primul punct.

5. Nu îmi ești datoare cu nimic. Nu te-am crescut ca să-mi fii datoare cu ceva. Singură vei alege ceea ce este prețios pentru tine. Viața ta – alegerea ta.

6. Totuși ai o familie. Ce nu s-ar întâmpla, eu și tatăl tău îți suntem aproape. Te vom susține și ajuta dacă ne vei ruga. Însă noi nu ne vom implica singuri.

7. Eu am viața mea personală. Nu sunt obligată să-mi las treburile și să-mi sacrific confortul de dragul tău. Pot să fac aceasta, însă nu sunt obligată.

8. Ai viața ta personală. Tu vei decide cu cine să te căsătorești și dacă să intri în PSD sau nu. Fă ce vrei.

Ai rațiune, inimă și conștiință. Ghidează-te de ele. Orice alegere nu ai face în viață, chiar și cea mai greșită, oricum rămâi fata mea.

9. Nimeni nu îți va face vreun rău premeditat, dacă este psihic sănătos.

Dacă cineva ți-a făcut un rău, aceasta pur și simplu înseamnă că tu ai nimerit în calea acelui om, care e mai puternic decât tine.

10. Nu vei găsi dreptate în lume. Nu există vreo garanție că totul va fi bine chiar dacă vei face totul corect.

Poți acționa corect și ajunge în baltă, cum poți călca pe norme și ajunge pe culmile succesului. Important este să nu te minți pe tine.

Mai întâi vezi ce vrei de la viață și cum să-ți satisfaci interesele. Învață-te să te înțelegi pe tine, nu acționa doar din impuls.

11. ”Binele” tău întotdeauna va însemna ”răul” cuiva. Așa este viața, dacă undeva se adaugă, înseamnă că se ia din alt loc.

Un șef va concedia un angajat și te va lua pe tine în locul său. Sau tu te vei căsători cu un bărbat pe care o altă fată îl iubește din copilărie.

La fel și răul tău va însemna binele cuiva. Deci suntem cu toții în aceeași situație.

12. 100% poți avea încredere doar în tine. Nu fi credulă, fii inteligentă.

13. Nu fugi de responsabilitate. Ai făcut o gafă, nu căuta vinovați în jurul tău. Ai rămas însărcinată cu un băiat care s-a făcut după asta nevăzut, nu îl înjura degeaba.

Totul s-a făcut cu acordul tău, nu-i așa? Ai avut încredere în promisiunile lui? Atunci recitește punctul 12.

14. Calculează. Fiecare faptă are urmări. Desigur, nu putem prevedea totul, dar putem prevedea maxim posibil.

Cu cât mai bine îți dai seama de urmări, cu atât mai corect va fi comportamentul tău.

15. Nu mă asculta. Am scris aceste 14 puncte deoarece cred că ele vor face viața ta mai bună decât a mea.

Însă tu nu ești eu. Nu te compara cu mine. Nu mă imita.

Du-te și trăiește! Te-am născut nu ca să fii fiica mea, ci pentru că am vrut să fac un om din tine.

Du-te și trăiește!

15a. Dar vezi să nu te plângi după asta.

15b. Și nu închide telefonul. Îmi fac griji.

 

Oare de ce Romania nu l-a vazut pe acest baietel? Un baiat de 11 ani din Romania este noua voce de aur a Italiei

Un băiat de 11 ani din Iaşi le oferă italienilor o imagine mult mai luminoasă a românilor şi a României, decât neîncetatele ştiri cu delicvenţi şi cerşetori. Ştefan Atirgoviţoaie a câştigat, ieri, concursul televizat „Ti Lascio una Canzone”, de pe primul canal al televiziunii publice italiene.

El a cucerit atât publicul, cât şi criticii, care nu i-au putut găsi decât un singur reproş – numele de familie, greu de pronunţat.

Concursul „Ti Lascio una Canzone”, care a debutat în 2008, este practic o întrecere a celor mai iubite cântece din istoria muzicii uşoare italiene. Interpretarea lor este încredinţată unor copii între 7 şi 12 ani. Competiţia are zece etape preliminare, dintre care tânărul român a câştigat, anul acesta, două, cu melodiile „Profeta non saro’”, din repertoriul lui Demis Roussos, şi „Canzone per te”, a lui Sergio Endrigo.

Elev la colegiul naţional Octav Băncilă din Iaşi, Ştefan Atirgoviţoaie este bine cunoscut de publicul italian, în pofida vârstei destul de fragede. El participă la concursuri din Peninsulă încă din 2008 iar anul acesta a cucerit prestigiosul trofeu „Sanremo Junior”. Acesta s-a adăugat unei impresionante colecţii de premii naţionale şi străine. Interesant este că, la colegiu, Ştefan nu studiază canto, ci pianul.

Nu este pentru prima dată când românii se evidenţiază la concursul „Ti Lascio una Canzone”. Anul trecut, premiul juriului i-a revenit Mădălinei Lefter, pe care publicul din ţară a putut-o, apoi, vedea, între altele, şi la Antena 1.

Un tanar din brasov a reusit sa construiasca o casa din baloti care este rezistenta la cutremure si incendii iar casa costa doar 1.000 de euro

Proiectul apartine lui Bogdan Muresan, un arhitect din Brasov, iar la baza constructiei locuintei stau balotii de paie. Fundatia se construieste din pietre de rau peste care se toarna o placa de beton. In acea placa se introduc suportii pentru balotii de paie, iar peste toata structura se monteaza acoperisul, care este facut din lemn.

Balotii, care reprezinta peretii casei au o latime de jumatate de metru. La final totul se tencuieste si se vopseste cu var. O casa din baloti de paie care costa 1.000 de euro are o suprafata de 75 de metri patrati.

onstructia unei astfel de case in regim propriu dureaza intre doua si cinci saptamani. Contrar a ceea ce ar putea crede multa lume, casele din baloti de paie au o multime de avantaje:

– rezista foarte bine la cutremure, deoarece sunt foarte elastice;

– sunt foarte eficiente energetic. Vara sunt racoroase iar iarna sunt calduroase;

– aceste case nu ard si rezista bine si la umezeala, o inflitratie de 19% apa in interiorul „zidurilor” nu pune probleme.

Aceasta metoda de constructie a caselor nu este noua si a fost adoptata la scara larga de americani, norvegieni si germani.

sursa: www.stirilekanald.ro

Romanul si catelul care au uimt lumea. Romanul nostru este un erou adevarat pentru ca a sarit sa salveze cainele fara sa stea pe ganduri!

Un tânăr dintr-o comună clujeană a intrat în apa rece a Şomeşului Mic pentru a salva un câine de la înec, informează dejeanul.ro

Pescarii care au văzut câinele în apă au cerut ajutorul tânărului, care a coborât repede pe baraj şi a momit câinele până pe un zid din beton al barajului. Apoi, a purtat animalul în braţe până la mal. Imaginile au fost preluate de publicaţii precum Mashable sau Huffington Post şi au strâns peste un milion de vizualizări.

Citeste si:

Un baiat de 23 de ani din Satu Mare i-a donat o parte din ficat unei necunoscute

La doar 23 de ani, un român din Satu Mare a făcut un gest uriaș pentru o tânără necunoscută: i-a salvat viața donându-i o porțiune din ficatul său. relateaza simpaticul.eu

Romeo Nicolae Kulcsar este stabilit în Danemarca, dar când a venit în concediu în România și a aflat despre cazul unei fete de 24 de ani care suferea de ciroză hepatică nu a stat prea mult pe gânduri.

Annet Marcuș, tânăra de 24 de ani, se lupta cu boala autoimună de mai mult timp. Când a auzit că un fost coleg de liceu, de la o altă clasă, vrea să îi doneze o parte din ficat, tinerei nu i-a venit să creadă.

„Nici măcar când am fost programați pentru transplant nu i-a venit să creadă că am venit eu să îi dau ei ficat”, spune Romeo.

Pentru tânărul stabilit de patru ani în Danemarca, decizia nu a fost una grea și spune că a fost mai degrabă „un pas spre maturitate”.

„Când vrei să faci o faptă bună, pur și simplu o faci. Am venit anul trecut in concediu și am auzit de cazul lui Anett.

Apoi i-am zis ca ii dau eu, deși nu știam nici ce grupa de sânge am! Când e vorba sa salvezi o viața nu stai sa calculezi cât curaj ai.

Am dat declarație la notar că de buna voie și neforțat de nimeni fac gestul asta. Dacă eu eram in locul ei și mie mi-ar fi plăcut sa ma ajute cineva!”, a povestit tânărul, potrivit Libertatea.

Citeste articolul intreg aici

Cel mai superb dans pe care l-am vazut vreodata. Iti vine sa crezi ca el este roman?

Au reușit sa danseze cel mai frumos Bachata pe care l-am văzut vreodată. Va vine sa credeți ca el este roman?

Bachata isi gaseste originile in Republica Dominicana, atat ca stil de dans cat si ca gen de muzica. Dansul foloseste, alaturi de miscarile specifice bachata, si miscari ce pot fi intalnite in dansuri cubaneze.

In functie de parteneri si de melodia aleasa, bachata se poate dansa atat in pozitii deschise cat si in pozitii inchise. Focusul cade pe o conexiune foarte subtila intre parteneri, realizata prin impingeri si apropieri usoare, care indica parca si viitorii pasi. Ca si tipologie, bachata poate fi impartita in trei mari categorii, desi exista numeroase variatii ale acestui stil de dans:

Bachata in stil dominican – stilul de dans este cunoscut si sub denumirea de bachata originala. Accentul in miscari cade mai putin pe numeroase tipuri de intoarceri si vizeaza mai mult energia, miscarile stilizate a picioarelor si cat mai multa improvizatie.
Bachata in stil traditional – acea forma de bachata care este recunoscuta de cei din afara Republicii Dominicane.

Dansul se identifica printr-un ritm unic, prin miscari stilizate ale soldurilor pe cea de-a patra bataie ritmica si o apropiere foarte mare intre parteneri. Stilul traditional de bachata implica mai multe intoarceri, fandari si aplecari efectuate in aceasta forma de dans.

Bachata moderna – exista si un astfel de stil, care este intr-o continua evolutie. Miscarile tipice de bachata sunt astfel completate cu pasi preluati din alte stiluri de dans precum bolero, tango sau altele.

Extinderea stilului bachata s-a orientat in acest caz catre mai multe miscari tipice tangoului – miscari ale soldurilor – concomitent cu minimizarea pasilor elaborati ai bachatei clasice.

Dansul bachata cunoaste numeroase influente, insa ramane cu siguranta unul extrem de senzual, ilustrand mai mult decat evident conexiunea formata intre parteneri. Inscrierea la cursuri de bachata poate fi foarte benefica pentru parteneri care doresc sa isi consolideze relatia si care vor sa impresioneze in orice moment atunci cand pasesc pe ringul de dans.

La Alba Iulia s-a scris istorie. Record mondial pentru cea mai mare harta din lume formata doar din oameni

Peste 4.800 de persoane au stabilit sâmbătă, la Alba Iulia, recordul mondial cu cea mai mare hartă a unei ţări formată din oameni, în interiorul căreia a fost format şi numărul 100, simbolizând Centenarul Marii Uniri.

Cei 4.807 participanţi au venit din 70 de localităţi din aproape toate zonele istorice ale României.

Participanţii – care s-au adunat în Cetatea Alba Carolina – au evidenţiat harta României cu ajutorul pelerinelor negre, iar cu pelerine albe au evidenţiat numărul 100. La final, cu ajutorul unor şepci roşii, galbene şi albastre, ei au format harta României. Alba Iulia a intrat astfel în Guinness World Record pentru cea mai mare hartă a unei ţări formată din oameni. Vechiul record a fost stabilit în februarie, când 3.466 de oameni au format harta Myanmar-ului.

Alba Iulia, în româna veche Bălgrad, (în maghiară Gyulafehérvár, în trad. Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Alba Iulia, în germană Weißenburg, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș.

În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595–1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600–1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală.

La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului, datorită rolului său de capitală istorică.

Cine isi mai aduce aminte de aceasta valoare a Romaniei? Cum se numeste aceasta melodie?

Într-o lume în care valoarea a fost înlocuită cu kitsch-uri, este greu să vorbim despre educaţie şi bun simţ, despre dragoste, iubire şi fidelitate, despre unitate şi respect reciproc între semeni. În nebunia vremurilor pe care o trăim, există totuşi oameni care reuşesc să-şi păstreze valorile cu multă demnitate.

Celebra The Power of Love, interpretată în limba română de cunoscuta cântăreaţă de muzică uşoară a anilor ’80 Eva Kiss, este piesa care va rămane nemuritoare în mintea şi sufletul românilor acelor vremuri dar şi a generaţiilor tinere viitoare.

Puterea dragostei, alături de Tăcutele iubiri, Anotimpul speranţelor sau Cuvinte nespuse, definesc o carieră muzicală de success a talentatei şi îndragitei interprete. Eva Kiss este stabilită în prezent în Danemarca împreună cu soţul său, Radu Constantin, fost basist în orchestra Romanticii şi şeful RC’Band şi a avut amabilitatea să ne ofere acest interviu pentru publicaţia româno-americană, Gândacul de Colorado.

Rep.: Când aţi plecat din România şi care a fost primul impact cu o ţară occidentală precum Danemarca?

Eva Kiss: Pe 26 ianuarie 1990 am părăsit România cu cele două fete ale noastre. Eva avea pe atunci 17 ani şi Alexandra un an şi opt luni. Mi-am urmat soţul care „fugise” în Danemarca în februarie 1988. Drumul a fost cu peripeţii şi eram destul de neliniştită de acel nou capitol din viaţa mea. Nu ştiam ce-mi rezervă viitorul, ce vom face şi cum ne vom descurca?! Ştiam doar că îmi urmez soţul, fără de care nu-mi imaginam viaţa. Aveam încredere în el şi ştiam că în doi vom reuşi.

Rep.: Cum aţi reuşit să vă încadraţi în calitate de imigrant, într-o societate total diferită de societatea românească?

Eva Kiss: Prin muncă, seriozitate, cu respect faţă de danezi şi de legile lor am reuşit să-i cucerim, să ne facem plăcuţi. Invitaţi la un post de televiziune ni s-a spus că Danemarca este norocoasă să aibă oameni ca noi.

Rep.: După stabilirea dumneavoastră în Danemarca, aţi mai păstrat vreo legătură cu România?

Eva Kiss: Am lăsat în România pe mama şi fraţii mei, prieteni dragi cu care am corespondat dar prima oară ne-am întors pentru o scurtă vacanţă în vara anului 2001.

Rep.: Am înţeles că aţi continuat cariera muzicală şi în Danemarca. A fost greu pentru un imigrant care provenea dintr-o fostă ţară comunistă?

Eva Kiss: Sigur că începuturile au fost grele. Eram singuri, iar românii care ne-ar fi putut întinde o mână de ajutor, n-au făcut-o. Astfel că a trebuit să ne bazăm numai pe puterile noastre. Aşa se face că soţul meu Radu Constantin, s-a apucat sa înveţe să cânte la syntetizator, ca să mă poată acompania. Ca basist n-avea nici o şansă. Am facut materiale de prezentare şi astfel am fost angajaţi la un restaurant italian. Acolo ne-am făcut practica daneză, învăţând multe melodii daneze, obiceiurile şi tradiţiile lor, felul lor de-a fi.

Rep.: Ne puteţi spune în câteva cuvinte, care au fost momentele mai importante din cariera dumneavoastră în Danemarca?

Eva Kiss: Momente de neuitat în cariera mea din Danemarca au fost în martie 1997 şi martie 2004 când, am avut marea cinste şi onoare să cântăm în faţa Reginei Margreta a Danemarcei, a prinţului consort-Henrik, precum şi alte capete încoronate.

Rep.: Am aflat de curând că aveţi o colaborare cu tânărul compozitor român Dinu Maxer. De ce o colaborare cu un român şi nu cu un danez spre exemplu?

Eva Kiss.: Colaborarea cu tânarul şi talentatul compozitor Dinu Maxer a fost ca şi cum ar fi fost „scris în stele”. L-am cunoscut la un eveniment monden, în vara acestui an unde, l-am rugat să-mi încredinţeze o melodie. Eram curioasă să văd ce-ar ieşi dintr-o colaborare între două generaţii. În Danemarca avem o strânsă colaborare cu un textier danez, iar ca şi compozitor îl am pe soţul meu. Una dintre compoziţiile lui Radu a devenit valsul unui parc de distracţie din oraşul Djursland (nordul Jullandului), cu care am fost şi în top la Stevns Local Radio multe săptămâni pe primele locuri.

Rep.: Cum este colaborarea dintre un tânăr compozitor şi un interpret dintr-o altă generaţie care trăieşte într-o altă lume?

Eva Kiss: Cred că a fost de bun augur colaborarea pentru că piesa s-a clasat pe primul loc la TOP Românesc din luna septembrie 2010 şi sper ca această colaborare să nu se termine după acest succes.

Rep.: Care vă sunt planurile de viitor legate de cariera dumneavoastră muzicală?

Eva Kiss: Avem câteva concerte atât în Danemarca cât şi în Suedia, muncim la noul nostru CD, avem o înţelegere şi cu casa de discuri Electrecord pentru un album de 2 CD-uri, dar dorim să facem câteva turnee în România precum şi în ţările unde suntem invitaţi.

Rep.: V-am văzut şi ascultat într-o emisiune la un post de televiziune în urmă cu puţină vreme. Sunteţi neschimbată. Aceeaşi tânără Eva Kiss, frumoasă, distinsă, cu aceeaşi voce caldă şi atât de plăcută. Cum reuşiţi să conservaţi aceste valori?

Eva Kiss: Vă mulţumesc pentru compliment. Cred ca sunteţi mult prea generoasă în această afirmaţie. Timpul n-a stat în loc din păcate, nici pentru mine dar, daca aşa pare, poate cauza este bucuria de-a avea o familie fericită, copii şi nepoţi frumoşi alături de mine, bucuria de a face ceea ce-mi place adică, să cânt. Cred că acesta este secretul!

Rep.: Am înţeles că aveţi o căsnicie cu Radu Constantin demnă de romane de dragoste, care poate fi un exemplu pentru toţi românii, indiferent în ce colţ de lume trăim. Care vă este secretul?

Eva Kiss: Nu ştiu dacă este chiar demnă de romane de dragoste dar, sunt sigură că este bazată pe multă dragoste, respect unul faţă de celălalt, încredere şi ajutor reciproc. Având norocul să avem aceaşi meserie, facem totul împreună: cântăm împreună, gătim împreună, facem curăţenie, spălam şi călcăm împreună, facem cumpărături împreună, ne distram împreună. Dacă după aproape 30 ani de căsătorie ajungi să faci aceste lucruri fără să te plictiseşti unul de celălat, atunci cred că aici este secretul. Rep.: Trăiţi de foarte mulţi ani în Danemarca, ţara dumneavoastră de adopţie unde v-aţi integrat cu succes.

Rep: Ce doriţi să transmiteţi imigranţilor români din Statele Unite, românilor plecaţi în lume?

Eva Kiss: Nu ştiu dacă eu sunt în măsură să dau sfaturi imigranţilor români din Spania dar doresc tuturor sănătate şi putere de muncă, să fie uniţi şi să se ajute, să respecte legile ţării de adopţie şi să-şi iubească aproapele.

Rep.: Vă mulţumesc pentru amabilitatea, sfaturile şi gândurile dumneavoastră de bine. Sărbători fericite alături de familie, multă sănătate şi realizări profesionale spectaculoase.

Eva Kiss: Vă mulţumesc şi eu pentru urări şi vă doresc şi dumneavoastră şi cititorilor publicaţiei Gândacul de Colorado, Sărbători fericite şi un An nou cu sănătate şi multe realizări.

SURSA

57 de suflete abandonate au nevoie de ajutor de parinti si de dragoste la secția pediatrica Sf. Maria din Iași

Personalul medical care se ocupa de copii este format din doua asistente si un medic. Din pacate, cei trei nu fac fata situatiei, scrie financiarul.ro.

„Facem un apel la toti cei care vor sa dea un ajutor, cat de mic, unor copii cu varste intre 0-2 ani, abandonati.

Sectia de recuperare pediatrica Sf. Maria Iasi are in ingrijire 57 de copilasi abandonati cu varste intre o luna si 2 ani. Centrul de ingrijire se afla in spatele Maternitatii Elena Doamna.

Cine doreste sa contribuie cu ceva (pampers in primul rand, bani, haine si jucarii – noi sau second hand

– hainute mai mult de interior pentru ca nu au fost niciodata scosi afara, fiind doar cateva asistente care se ocupa de ei) poate lua legatura cu:

Anca Craciun (0749067014)
Alexandra Parnic (0753856441)

Irimiea Adrian (0756646441)
Olaru Alina (0745557985)
Diana Padure (0745831521).

Transmiteti acest apel si altor persoane care credeti ca ar putea ajuta – oricit de putin ar da fiecare, conteaza foarte mult!

Sunt copii care la 9 -10 luni nu stiu sa stea in fundulet datorita faptului ca au patutul prea mic incat nici nu se pot intoarce pe burtica.

Sunt copii care in loc de pampersi folosesc pelinci învelite în celofan… nu mai vorbim de faptul ca duc lipsa de hainute, medicamente, servetele, mancare, jucarii, papucei si cel mai important:

au nevoie de parinti, de oameni cu inima mare, de dragoste…”, este anuntul lansat de comitet.

Ei stiu cat de greu se castiga o bucata de paine? Arunca mancare la gunoi pentru ca nu e pe gustul lor

Oare ei știu cât de greu se câștigă o pâine? Asistații sociali nemulțumiți de ajutorul primit de la stat!

E dimineata pe strada Agricultori din Bucuresti. Ca in fiece luni, miercuri si vineri asistatii social se strang in fata cantinei sociale, de unde primesc o masa calda si alimente reci pentru urmatoarea zi.

Multi dintre ei – amaratii amaratilor, parte din ei – oameni in toata firea, numai buni de munca. La doi pasi, o alta doamna isi umple portbagajul cu zeci de pachete cu provizii. Cand se aude „SE DA”, lumea se strange ciorchine la geamul de unde se distribuie mancarea. Nu trece mult si bucati de paine ori containere cu ciorba sunt aruncate pe jos, pe asfalt, in fata cantinei sociale.

Aceasta e realitatea cruda, nefardata. O mana de oameni care se recomanda saraci, dar care stramba din nas in fata farfuriei cu mancare platita fix din buzunarul nostru.

De ce? Pentru ca nu au nevoie de ea..probabil.

Dar stiu acesti oameni cat de greu se castiga o paine? Cati oameni se zbat sa isi puna pe masa o bucata de paine?

Angajatii cantinei se trezesc la cinci dimineata in zilele in care distribuie masa, pentru a pregati totul pentru „clienti”, Mai nou, fac si curat dupa ei, desi sunt platit doar sa gateasca.

„Toata mizeria care este pe jos si sunt toti buni de munca si nu vor sa mearga la munca pt ca statul le da mancare gratis arunca si pe jos…absolut, toata strada e plina de mizerie …sunt oameni buni de munca.

Sa ii scoata sa faca ceva pentru masa care o da. Injura ca li se da prea multa paine… Unde traim?”, si-a spus oful Stefan, unul dintre angajatii cantinei sociale, in timp ce matura chistoacele de tigari aruncate pe jos de „asistati”.

La Ploiesti insa, autoritatile au gasit solutia.

Rrezultatul a fost unul neasteptat, cantinele sunt pe cale sa se inchida din lipsa de clienti.

800 de persoane din 1200 au renuntat deja la masa calda,dupa ce au fost obligati sa isi castige painea, prin munca.

„Mi-a taiat cantina […]” „Nu pot sa muncesc ca ma doare capul, ma ia cu ameteala”, „Cum doamna sa muncesc, ca imi taie pensia!” sau „De o luna si ceva ma doare capul”, sunt doar cateva din „scuzele” asistatilor din Ploiesti.

Potrivit datelor de la ministerul muncii, in toata tara sunt peste 100 de cantine sociale si cateva mese mobile. In total, sunt 20 de mii de romani care mananca pe banii statului.

Potrivit legii ratia zilnica pentru un asistat este de 12 lei pe zi, in timp ce hrana unui bolnav aflat in spital nu sare de 7 lei.

Sursa: KanalD.ro

Branza din comert care nu a vazut laptele. Din ce sunt facute produsele lactate din comert

Suntem invadați de brânză care nu a văzut laptele. Din ce se fac produsele lactate din comerț:

Liderul crescătorilor de vaci trage un semnal de alarmă: Piața românească, invadată de brânza care nu a văzut laptele.

Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, trage un semnal de alarmă referitor la produsele pe care românii le cumpără ca fiind brânzeturi, dar care nu conțin lapte. Îngrijorător este faptul că aceste produse se găsesc acum chiar şi în marile magazine.

Acesta spune că în locul laptelui, brânzeturile sunt fabricate dintr-o serie de uleiuri vegetale, precum cel de palmier și cel de soia. Așa se ajunge ca produse să fie extrem de ieftine, prețul fiind singurul semn care diferențiază aceste lactate de cele care respectă rețetale tradiționale și au lapte proaspăt în compoziție.

Un fenomen periculos se extinde rapid, în timp ce autoritățile refuză să ia încă o măsură în acest sens. Este vorba despre prezența pe piața românească a lactatelor fabricate fără lapte, susține Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. La rândul său fermier în Maramureș, Frânc susține că brânzeturile fără lapte au început să fie tot mai prezente în România, ajungându-se ca după comercializarea lor în piețe, aceste produse să poată fi acum găsite chiar și pe rafturile marilor magazine.

În locul laptelui, brânzeturile sunt fabricate dintr-o serie de uleiuri vegetale, precum cel de palmier și cel de soia. Așa se ajunge ca produse să fie extrem de ieftin – prețul fiind singurul semn care diferențiază aceste lactate de cele care respectă rețetale tradiționale și au lapte proaspăt în compoziție. “Deși TVA-ul este de 24% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț redicol de doar câțiva lei”, este revoltat președintele FCBR, Claudiu Frânc (foto).

El susține că pe piața lactatelor, multe reguli sunt încălcate. ”Spre exemplu, în laptele proaspăt este interzisă folosirea de lapte praf și, totuși, sunt mărci pe piața românească care vând lapte ambalat produs exclusiv din lapte praf”, ne-a mărturisit cu regret Claudiu Frânc.

Riscurile la care sunt expuși românii care consumă lactate produse fără lapte lapte sunt diverse și periculoase, întrucât la baza acestor produse stau uleiuri ce conțin grăsimi esterificate cu grave consecinte asupra sănătății.

“Deși TVA-ul este de 19% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț redicol de doar câțiva lei”, spune Claudiu Frânc pentru Agrointel.

Pentru rezolvarea acestei probleme, președintele Federației Crescătorilor de Bovine a propus ca etichetele produselor lactate să includă minimum patru elemente, respectiv țara de origine a laptelui materie primă, cantitatea de lapte proaspăt, cantitatea de lapte reconstituit (lapte praf) din produs și cât la sută din produs este reprezentat de altceva decât lapte.

Fermierii vor o etichetare corectă a produselor din lapte

De prezența acestor lactate pe piața românească, chiar și în marile magazine, știu și autoritățile de la cel mai înalt nivel. De altfel, brânzeturile contrafăcute au reprezentat un subiect firbinte la recentele întâlniri dintre oficialii din Ministerul agriculturii și crescătorii de ovine și de bovine. La aceste discuții, fermierii au venit cu o serie de propuneri care, deși nu vor putea să elimine din piață aceste pericole alimentare, vor putea măcar să ofere consumatorului șansa de a alege în cunoștință de cauză. ”Am propus ca etichetele produselor lactate să includă minim patru elemente: țara de origine a laptelui materie primă, cantitatea de lapte proaspăt, cantitatea de lapte reconstituit (lapte praf) din produs și cât la sută din produs este reprezentat de altceva decât lapte. În acest moment există o legislație europeană adoptată în cadrul conferinței din 10 martie 2010 care spune că statele membre pot impune aceste elemente de etichetare”, a declarat pentru Agrointeligența Claudiu Frânc. Regulile de etichetare susținute de către Federația Crescătorilor de Bovine din România au fost puse în discuție inclusiv la Consiliul Concurenței și în negocierile cu celelalte instituții ale statului. Când vor fi impuse nu se știe, dar producătorii români au speranța că instituțiile statului își vor face treaba.

Promovarea consumului de lactate românești

În afară de aceste măsuri ce țin de o etichetare corectă în industria laptelui, Claudiu Frânc vorbește despre soluții concrete pentru riscul la care sunt expuși fermierii români într-o piață invadată de importuri. Mai mult, odată cu eliminarea cotelor la lapte, producătorii români nu vor putea face față concurenței neloiale din afară. Din aceste motive, crede Frânc, se impune o promovare a consumului de produse românești și măsuri urgente de etichetare corectă.

Iti aduci aminte? Ce mâncau românii pe vremea lui Ceaușescu:

Va mai amintiți? Ce mâncau românii pe vremea lui Ceaușescu:

Pentru cei născuți după 1989, pare incredibil că românii mâncau prost și puțin în Epoca de Aur. Stăteau la coadă din timpul nopții ca să cumpere rația de alimente, pe cartelă. Acum magazinele sunt pline cu o mulțime de produse, iar shopping-ul a devenit sport național.

Anii ʼ80 au fost cumpliți pentru români. Mâncarea se găsea tot mai greu. Oamenii se trezeau în toiul nopții și se așezau la rând, să fie acolo printre primii în cazul în care la magazinul din colț ”băgau” marfă. Putea fi orice: lapte, unt, ouă, zahăr, făină, mălai, ulei, carne, pui, crenvurști, măsline, brânză, lămâi, mezeluri, parizer din soia.

Se dădea cu porția, ”ca să ajungă la toată lumea”. Magazinele ”Alimentara” aveau mai mereu rafturile goale. Ici, colo, erau îngrămădite borcane cu salată de sfeclă sau conserve de bulion.

Erau cozi imense și la pâine, iar în ultimii ani din comunism apăruseră cartelele pentru alimentele de bază. Se dădeau pe rație. Pâinea, zahărul şi uleiul se cumpărau numai pe cartelă şi doar de la alimentarele de cartier. Raţionalizarea pâinii a fost introdusă în 1982.

Cafeaua era foarte greu de găsit, chiar și cu pile. În locul ei, se găsea ”nechezol”, un surogat din năut și ovăz. Proviziile de alimente erau considerate speculă şi se pedepseau cu închisoarea.

Aproape un deceniu, sub dictatura lui Ceauşescu, românii au supravieţuit mâncând cu porţia. Pentru că Ceauşescu se încăpăţânase să achite în avans datoria externă, s-a impus găsirea unor soluţii pentru a se face economii la buget.

La data de 19 decembrie 1980 a apărut ”Legea pentru constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei”. Decretul stabilea raţionalizarea consumului de alimente în funcţie de judeţ, iar cartelele la zahăr şi ulei erau diferenţiate pe categorii de populaţie. Primeau raţii mai mari cei de la oraşe şi raţii mai mici ţăranii.

sursa: www.click.ro 

Un baiat de 23 de ani din Satu Mare i-a donat o parte din ficat unei necunoscute

La doar 23 de ani, un român din Satu Mare a făcut un gest uriaș pentru o tânără necunoscută: i-a salvat viața donându-i o porțiune din ficatul său. relateaza simpaticul.eu

Romeo Nicolae Kulcsar este stabilit în Danemarca, dar când a venit în concediu în România și a aflat despre cazul unei fete de 24 de ani care suferea de ciroză hepatică nu a stat prea mult pe gânduri.

Annet Marcuș, tânăra de 24 de ani, se lupta cu boala autoimună de mai mult timp. Când a auzit că un fost coleg de liceu, de la o altă clasă, vrea să îi doneze o parte din ficat, tinerei nu i-a venit să creadă.

„Nici măcar când am fost programați pentru transplant nu i-a venit să creadă că am venit eu să îi dau ei ficat”, spune Romeo.

Pentru tânărul stabilit de patru ani în Danemarca, decizia nu a fost una grea și spune că a fost mai degrabă „un pas spre maturitate”.

„Când vrei să faci o faptă bună, pur și simplu o faci. Am venit anul trecut in concediu și am auzit de cazul lui Anett.

Apoi i-am zis ca ii dau eu, deși nu știam nici ce grupa de sânge am! Când e vorba sa salvezi o viața nu stai sa calculezi cât curaj ai.

Am dat declarație la notar că de buna voie și neforțat de nimeni fac gestul asta. Dacă eu eram in locul ei și mie mi-ar fi plăcut sa ma ajute cineva!”, a povestit tânărul, potrivit Libertatea.

Cei doi au făcut toate testele necesare pentru a afla dacă grupele lor de sânge sunt compatibile, apoi cei doi au fost supuși operațiilor de transplant, pe 17 ianuarie, la

Institutul Clinic Fundeni. Atât Romeo, cât și Anett se simt bine după intervențiile chirurgicale.

Tânărul și-a luat concediu pentru o lună, pe care l-a prelungit pentru recuperarea de după operație și spune că se va întoarce la serviciu, în Danemarca, imediat ce va putea.